Polonia – câteva aspecte

Am 4 luni de când sunt aici. Nu am călători mult, adevărat. Am fost doar în 5 orașe (Gdansk, Varșovia, Cracov, Sopot și Gdynia) și am găsit asemănări între ele dar și asemănări cu Romania. Dar acum voi, la modul cel mai general, acele chestii pe care le vei observa.

câinii vagabonzi: nu am văzut decât 2-3 și aceea speriați de lume. Oamenii au câinii de casă (unii puțin cam proști) dar pe stradă…la fel ca și țigani, aproape inexistenți.

pisicile: sunt cam în aceeași proporție ca și la noi, doar că puțin mai grase. Dacă nu au dușmanul natural au prosperat.

– mijloacele de transport în comun: de obicei respectă timeline-ul (cel puțin în cele 5 orașe); cam jumătate din autovehicule sunt noi; poți cumpăra bilet de la șofer (în Cracovia poți cumpăra de la un automat); controlorii au un dispozitiv de scanat biletele și abonamentul card; călătorii nu vorbesc între ei, decât foarte rar (îți poți imagina 2 spanioli care să nu vorbească într-un autobuz?); de obicei se cedează locul unui bătrân/unei bătrâne; au autobuz de noapte (am auzit că avem și noi în București); citesc cărți în mijlocul de transport; un bilet cu o singură călătorie poate fi mai scump decât unul de 24/48 de ore; au abonamente pentru 1-2 zile ori pentru 1-2 săptămâni, iar ofertele pentru abonamente sunt foarte bune și avantajoase.

– femeile poloneze: sunt blonde ori se vopsesc blonde, au puțin părul ras pe lângă urechea dreaptă. Dar mai multe voi scrie într-un alt articol. Când voi avea mai multă experiență. 

Read more

Aniversare în stil SEV

De curând a fost aniversarea unuia dintre colegii: spaniolul, Oscar.

Deși nu a fost primul aniversat pot spune că a fost cel mai interesant până acum. Au fost 2 zile unde a avut parte de surprize. Sâmbătă fetele au pregătit un fel de concurs unde trebuia să găsească câteva cadouri și să îndeplinească câteva sarcini. Cum ar fi să combine votka cu lapte într-un biberon și să beie ori să se îmbrace cu o pijama de noapte, pe tot corpul, roz. Și tot așa. Dar a primit și cadouri: cum ar fi o minge de fotbal semnat de toți voluntari, mentorii și câteva persoane importante din organizație (cum ar fi Moneylady).

Iar duminică a avut o surpriză mare (la fel și eu) când în apartament eram 16 oameni din 9 țări.

Eu am încercat să prepar borș (ciorbă/supă) de legume românească. La început nu era cine știe ce, dar cu ajutorul unei românce (Andra) am reușit să facem ceva asemănător. Nu prea a ieșit, nu fiindcă nu suntem bucătari buni, ci fiindcă nu au borș de-al nostru. Au ceva…dar …. ciudat. Dar cu puțină lămâie și ceva condimente a ieșit destul de bună. Însă încercările noastre de a prepara poale-n-brâu, clătite ori papanași …… să zicem doar că a doua zi am avut multe vase de spălat dar tot nu am făcut nimic dulce.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la urmă a ieșit o petrecere reușite însă fără poliție.

Atunci când ai un grup foarte ok și dispus să ajute și să te susține cu siguranță că vei avea experiențe interesante.

Aaaa …. da și am încercat să îi îmbăt cu țuică de prune. Cei mai mulți au preferat doar să guste, doar spaniolul ce a mai tras la măsea.